Viitorul relaţiilor între Uniunea Europeană şi China va depinde în mare parte de atitudinea Beijingului faţă de “războiul lui Putin” în Ucraina, a avertizat joi Ursula von der Leyen, relatează AFP.
“Trebuie să fim sinceri: maniera în care China va continua să reacţioneze faţă de războiul lui Putin va fi un factor determinant al relaţiilor între UE şi China”, a declarat preşedinta Comisiei Europene, care urmează să se deplaseze la Beijing săptămâna viitoare împreună cu preşedintele francez Emmanuel Macron.
Preşedintele chinez Xi Jinping a efectuat săptămâna trecută o vizită în mare pompă la Moscova.
China, care nu a denunţat niciodată invazia rusă din Ucraina, a propus în februarie un “plan de pace” pentru a pune capăt războiului, care durează de peste un an, dar SUA şi Europa rămân sceptice în privinţa capacităţii Beijingului de a juca rolul de mediator.
Washingtonul a avertizat de altfel China împotriva tentaţiei de a livra arme Moscovei.
“Departe de a fi deranjat de invazia atroce şi ilegală a Ucrainei, preşedintele Xi menţine prietenia ‘fără limite’ cu Rusia lui Putin”, a subliniat Ursula von der Leyen în faţa reprezentanţilor unor centre de reflecţie la Bruxelles.
“China are datoria de a juca un rol constructiv în încurajarea unei păci juste. Dar această pace nu poate fi justă decât dacă ea este fondată pe respectarea suveranităţii şi a integrităţii teritoriale ale Ucrainei”, a adăugat ea.
“Orice plan de pace care ar consacra anexările ruse pur şi simplu nu este viabil”, a spus ea.
Evocând la modul mai amplu viitorul relaţiilor UE-China, Ursula von der Leyen a reafirmat că nu este “nici viabil, nici în interesul Europei” să “se distanţeze” de Beijing.
“Relaţiile noastre nu sunt nici negre, nici albe, şi nici răspunsul nostru nu poate fi. De aceea trebuie să ne concentrăm asupra reducerii riscurilor şi nu asupra distanţării”, a insistat ea.
Şeful guvernului spaniol, Pedro Sanchez, se află în prezent la Beijing. El este al doilea lider al unui stat UE care se deplasează în China de la declanşarea pandemiei de COVID-19 în urmă cu peste trei ani, după cancelarul german Olaf Scholz în noiembrie.