Componenta electronică pasivă denumită rezistența asigură o rezistența electrică în circuitele în care este montată. Această componentă are o rezistența de valoare constantă, care reprezintă raportul dintre tensiunea de la bornele rezistenței și valoarea curentului care trece prin ea.
Unitatea de măsură a parametrului denumit rezistența este ohm-ul. Valoarea mărimii fizice denumite rezistor are un ohm atunci când este expusă unei tensiuni de 1 V și când un curent de 1 A străbate conductorul. Inversul rezistenței este conductanța determinată în siemens [s].
Rezistențe fixe și rezistențe variabile
Unul dintre criteriile cheie de clasificare a rezistențelor este capacitatea lor de a-și schimba valoarea. Rezistențele fixe au o rezistența constantă, invariabilă. Acestea sunt utilizate în principal pentru a limita fluxul de energie electrică la valori specifice sau sub formă de divizori de tensiune pentru a limita tensiunea curentului care circulă prin circuitele respective.
Rezistențele variabile (reglabile) nu sunt altceva decât potențiometre sau reostate. Acest tip de rezistența permite schimbarea valorii rezistenței folosind setări dintr-o gamă largă de valori, în funcție de proiectarea și capacitățile tehnice ale rezistențelor. Exemple de utilizare a potențiometrelor sunt variatoarele de lumină, controlul vitezei ventilatoarelor sau controlul vitezei de rotație a motoarelor electrice.
Utilizarea rezistențelor
În ciuda construcției simple, rezistența este utilizată frecvent în aproape toate circuitele și dispozitivele electronice. Una dintre principalele ei utilizări este de a limita intensitatea curentului care circulă printr-un circuit electric dat. În plus, cu ajutorul rezistențelor este posibil, de asemenea, controlul tensiunii electrice și proiectarea circuitelor de temporizare. Pentru a limita intensitatea curentului, rezistențele se conectează în serie.
Componenta denumita rezistența limitează intensitatea curentului în circuit, protejând elementele electronice sensibile (de exemplu diodele, tranzistoarele sau circuitele integrate) împotriva arderii. Cu cât rezistența are o valoare mai mare, cu atât mai eficient transformă intensitatea energiei electrice în căldură radiată prin carcasa sa. În mod analog, rezistențele sunt utilizate pentru a reduce tensiunea energiei electrice care străbate circuitul dat. Limitarea tensiunii folosind rezistențe se reduce la încorporarea unui divizor de tensiune în sistem – de exemplu, folosind două sau mai multe rezistențe.
Rezistențele sunt, de asemenea, utilizate pentru a crea circuite menite să controleze ciclurile de timp. Totodată, folosind o rezistența și un condensator, pot fi prevăzute creșterea și scăderea tensiunii în respectivele puncte din circuit.